ir a principal |
Ir a lateral
Dimineti de ore verzi, in care iti aduni curiozitatile undeva in dreapta. Acolo unde orasul sta adormit, frumos cand nu e constient de el. Cand nu vrea sa iti arate ceva anume si totusi se dezvaluie in cele mai personale ipostaze ale sale.
- Ce vezi? te intreb...
- O inima de metal care pulseaza...Traieste...
O pelicula fina de timp peste momente in care te opresti.
In care incerci sa incapi intr-o lume prea mica in maretia ei...
Unii oameni raman asa, cu sufletul la vedere.
Mai sprijina tacuti un zid, un copac sau o banca pentru ca altfel s-ar darama...
Joaca de-a viata. Imitatie.

Pentru ca toti vrem sa fim mintiti. Si totusi...usa nu e inchisa, lacatul nu e decat un concept mental, iar conturul nu exista...