Atunci lucrurile nu pareau ireversibile...Asta era diferenta fata de zilele de ieri. Totul putea fi refacut, regandit.
Ea arata de parca nu se intampla nimic...
Atunci lucrurile nu pareau ireversibile...Asta era diferenta fata de zilele de ieri. Totul putea fi refacut, regandit.
Ea arata de parca nu se intampla nimic...
Anatomia ta=anatomia vietii din tine, pe care o provoci sa te traiasca...
Sa razi cu lacrimi mari, adanci, stiind ca atentezi la ordinea fireasca a anormalitatii...
Ziua in care lumina venea din interiorul cladirilor...
"intamplari din irealitatea imediata"...Daca ai sti ca are vreun efect, ca poate produce chiar si o miscare imperceptibila in jur, ai tipa. Dar strigatul s-ar lovi de dintii tai inclestati si s-ar intoarce cu forta tuturor trairilor in tine. Uneori nici nu ti se aud cuvintele, ramane doar abisul gurii tale din care creste o voce neinteleasa, necunoscuta.
Aceeasi linie nehotarata a fruntii. Aceeasi privire inauntru. Acelasi suras decupat. Doar tu alta...
Roluri traite si asumate in piesa scrisa de Sasha www.cetateabardas.blogspot.com
Se purta ca o fiinta prelunga printre zbateri si il priveam cum se indeparteaza...El parca era o pregatire pentru el insusi.
Hermannstadt, locul care mi-a fortat privirea sa se ridice din mijlocul pamantului...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
